Sofia Andreevna e și mai precisă: „E atît de lacom de faimă, atît de însetat de laude.” (p.67). Tot Sașa spune: „Pentru el atenția e ca lumina soarelui pentru o plantă (p.145). Nu trebuie să-i uităm pe ereticii de toate soiurile. E vizitat de „cerșetori, revoluționari, studenți, călugări și vizionari, tîlhari, tineri visători” (pp.142, 145: Sașa / Alexandra, fiica cea mai mică a prozatorului). „Torente de musafiri” se revarsă pe ușile conacului pentru a primi binecuvîntarea lui Tolstoi (p.37. Casa lui Tolstoi de la Iasnaia Poliana devenise de mult un soi de balamuc. Pentru cineva care a citit titlurile de mai sus, „romanul” lui Jay Parini nu aduce aproape nimic nou. Nu mai pun la socoteală biografiile știute: Henri Troyat, Viktor Șklovski, Pavel Basinski ( Fuga din rai acoperă cam același subiect). Sofia Andreevna (soția scriitorului) a ținut un jurnal minuțios (voi cita mai jos un fragment): însemnările din anul 1910 sînt destul de consistente. Certkov nu s-a lăsat mai prejos și a scris un articol despre Ultimele zile ale lui Tolstoi. Valentin Bulgakov (apare în roman ca unul dintre naratori) a redactat o carte cu titlul Ultimul an din viața lui Tolstoi. Numai cine n-a vrut n-a scris despre viața lui Tolstoi: fii, fiice, nepoți, prieteni, admiratori, adversari etc. Jay Parini a avut la dispoziție un materialul imens. Între capitole, autorul transcrie fragmente din scrierile lui Tolstoi. Evenimentele sînt prezentate de cinci naratori: Sofia Andreevna (soția lui Lev Nikolaevici), Sașa (fiica lor cea mai mică), Bulgakov (secretar), doctorul Makovițki (medicul de familie), Certkov (prieten al lui Lev Nikolaevici, editor al operelor sale, șeful „clanului” tolstoist). O „ficțiune biografică” despre ultimul an (1910) din viața lui Tolstoi.
0 Comments
Leave a Reply. |
AuthorWrite something about yourself. No need to be fancy, just an overview. ArchivesCategories |